
Ea: se simtea atat de singura,ai lasat'o in acelasi loc plina de furie si ranita,nu mai simtea puterea sa se ridice nu mai stia ce e bine ce e rau,nu mai stia ce sa creada,avea nevoie de tine si numai de tine stia ca nu o sa ii mai soptesti la ureche ''TE IUBESC",avea un gol in ea nu mai avea puterea de a se ridica de a ii asculta pe ceilalti.Respira incet nu mai gasea lumina care sa o scoata din acea stare era singura dezamagita.Striga dupa ajutor dar el plecase nu o mai auzea a lasat'o acolo fara sa ii pese de sentimentele ei.Era distrusa strangea perna in brate si nu putea sa isi revina...Cu timpul ea tot cu gandul la el a ramas ..dar nu mai era aceeasi era indiferenta,rece cu persoanele care nu-i gresise cu nimic,distanta nu ii mai pasa.Ramasese la ideea ca lucrurile din jurul ei aveau un scop,ideea ei era ca totul i se intampla cu un scop si ca din fiecare trebuia sa invete.I se intamplase prea multe ca sa mai poate sa zambeasca,avea nevoie de el....
Cred ca orice fata se poate regasi in aceasta "ea" despre care ai vorbit acum.
RăspundețiȘtergere